Literatura salvată.Pe urmele literaturii germane din Ungaria și România
Proiect finanțat de Ministerul Culturii prin Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara
în programul European Echos/proiecte mici – Timișoara Capitală Culturală a Europei
Durata proiectului*
Proiectul în 2 etape, se va desfășura în perioada iunie-noiembrie 2023
Sumarul proiectului
Dialog literar Ungaria-România. Întâlnirea la Timișoara a scriitorilor de limbă germană aparținând
generației tinere și de mijloc din Ungaria și România are rolul de a pune în dezbatere o problemă identitară:
ce sunt creatorii germani care creează într-un mediu bilingv? Masa rotundă se va centra pe concepte ca
rezistență culturală, dialog între generații, influențe biunivoce. Contextul multicultural, pus în valoare de
titlul de Capitală Europeană a Culturii purtat în prezent de Timișoara și Veszprém, va fi amplu analizat.
Vor dialoga pe aceste teme și vor citi din creațiile lor invitații din țara vecină Angela Korb, Robert Becker
coordonați de jurnalista Judit Klein și gazdele Cenaclului Die Stafette: Henrike Brădiceanu-Persem,
Bianca Barbu, Benjamin Burghardt, Lorette Brădiceanu-Persem și Lucian Vărșăndan, directorul
Teatrului German. Personalități culturale și elevi de la Liceul Nicholaus Lenau vor lua parte la schimbul
cultural. Parteneriatele cu Forumul Democrat al Germanilor din Banat și cu Roma Iroda/RomaProduction
Office din Budapesta au rolul de a face cunoscută unui public larg literatura minorităților din cele două țări.
Film documentar. Un nume de referință pentru literatura comunităților germane este Herta Müller, laureata
Premiului Nobel pentru Literatură în 2009. Realizatori TV experimentați din cele două țări vor porni pe
urmele scriitoarei la Nițchidorf, satul ei natal, la Liceul Lenau unde a învățat, la universitatea timișoreană pe
care a absolvit-o, în memoria oamenilor de cultură care știu ce a însemnat Aktions Gruppe Banat.
Documentarul se conturează ca filmul unei absențe, fiindcă scriitoarea nu s-a întors în locurile copilăriei și
tinereții marcate de regimul comunist.
Cine organizează
Asociația pentru Comunicare Vizuală VIDEOVEST înființată în pentru elaborarea de proiecte menite să
stimuleze creativitatea jurnaliştilor de televiziune și pentru inițierea de acțiuni culturale și civice (educație
media, cultură etc.).
Cooperarea regională și internațională este unul dintre punctele tari ale organizației, activități pentru care a
primit de-a lungul timpului premii ca Premiul special al Institutului Intercultural pentru deschiderea
europeană și promovarea valorilor interculturalității, sau PRIX CULTURE DIALOG al Institutului Cultural
Francez și Ambasadei Franței pentru promovarea dialogului cultural.
Filme realizate în cooperare cu studiouri și realizatori din Ungaria, Serbia, Germania, Franța sau proiecte de
media literacy sau de educație civică s-au adăugat de-a lungul anilor: The Last Jews, Ava, mai mult decât un
portret robot, Vin cangurii sau sunt documentare premiate, iar proiectul New Media Literacy for Media
Professionals cu colaboratori din Slovacia, Malta, Bulgaria sau proiectul pe teme de multiculturalitate cu
Bayerische Rundfunk-München au avut impact.
Videovest este recunoscut pentru organizarea Festivalului TELEVEST al televiziunilor locale și regionale
(șase ediții), primul proiect postdecembrist de gen, care s-a extins la nivel național și internațional. Festivalul
organizat împreună cu TVR Timișoara a promovat Timișoara ca loc al excelenței culturale și media. Membrii
asociației au făcut și fac parte din jurii naționale și internaționale de film și producții TV.
Programele de educație civică privind administrația publică, libertatea presei, împreună cu Asociaţia
olandeză TransFORMA, completează tabloul unei activități complexe.
Videovest și European House din Budapesta au cooperat în programul Eu4my Region. Meet the Citizen 2.0 cu
participarea Ungariei, României, Cehiei, Slovaciei, Croației. 2 studenți de la UVT au fost selectați pentru un
tur de cunoaștere a UE.
Membrii asociației sunt autori de cărți și de producții video și media. Unele publicații apărute cu contribuția
organizației ca Abolirea timpului buimac sau Final la Cartea rataților precum și organizarea unor lansări
întregesc activitatea culturală a Videovest.
Echipa de conducere: Brîndușa Armanca, Gelu Șfaițer, Roxana Morun, Miodrag Obradov
Cine participă
Judit Klein (HU) – este referentă la Institutul Goethe din Budapesta. Are o carieră de jurnalistă de
televiziune la MTV, ca director al Departamentului Minorități. Este organizatoarea unor festivaluri pentru
minorități în Ungaria și a luat parte cu producții culturale la Pécs-Capitală Europeană a Culturii. A colaborat
cu Videovest în programe pentru minorități.
Henrike Brădiceanu-Persem – este scriitoare și traducătoare de limbă germană. Ca președintă a Cenaclului
Stafette al Forumului Democratic German din Banat, a dezvoltat proiecte pentru stimularea creației
minorității germane din România și a făcut traduceri din literatura română. Premiile liteare îi confirmă
valoarea.
Angela Korb (HU) – scriitoare, publicistă, a studiat limba germană ca disciplină minoritară și istoria la
Facultatea de Filosofie a Universității din Fünfkirchen. Primele lucrări literare au apărut în "Signale". Angela
Korb apare în antologie cu "Fünfkirchen", un poem despre orașul în care a studiat. În "Segregare", ea
povestește la persoana întâi întâlnirea cu o bătrână, considerată vrăjitoare, care trăiește într-un luminiș
singuratic dintr-o podgorie abandonată.
Robert Becker(HU) – Este angajat la Radio Fünfkirchen. Din 1983, Becker desfășoară o activitate literară
atât în germană, cât și în maghiară. Volumul său "Faltertanz" (1997) a fost prezentat și la Târgul de carte de
la Frankfurt în 1999. În prezent, Becker este președintele secției literare a Asociației Autorilor și Artiștilor
Maghiari-Germani.
Dr. Lorette Cherăscu – Este profesoară la Liceul Nikolaus Leanau, membră a cenaclului Stafette,
colaboratoare la Radio Timișoara. Volume publicate: Seiten-Blicke/ Priviri lăturalnice, proză scurtă,
Timişoara, Editura Eurobit, 2000; Zwischenwelt/ Între lumi, lirică, Timişoara, Editura Artpress,
2003;Ansätze zur rumäniendeutschen Literatur im DaM-Unterricht mit besonderer Berücksichtigung von
Herta Müllers Kurzprosa/ Literatura germană din România cu accent pe proza scurtă a lui Herta Müller în
predarea limbii şi literaturii germane ca limbă maternă, lucrare metodico-didactică, Timişoara, Editura
Cosmopolitan Art, 2007. Das Motiv des Hungers in der Literatur: mit besonderer Berücksichtigung von Knut
Hamsun/Franz Kafka und Herta Müller/ Motivul foamei în literatură: cu referire specială la Knut Hamsun,
Franz Kafka și Herta Müller, varianta publicată a tezei de doctorat, Timișoara, Artpress, 2020.
Lucian Vărșăndan – Este directorul Teatrului German din Timișoara, a fost secretar de stat în Ministerul
Culturii și jurnalist. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și Exil-PEN. Volume: als das wort zu
ende war (2000), lyrisches tagebuch (2008), unter vier augen (2020)
Bianca Barbu – Este profesoară de limba germană, bibliotecară la Centrul Cultural German, bursieră IPS,
scriitoare, membră a cenaclului Stafette
Benjamin Burghardt – este scriitor și publicist. A publicat voumul de poezie Katzbuckeln (2015) și alte
scrieri în reviste literare ca Spiegelungen, Banater Zeitung ș.a.
Parteneriate*
Roma Office Budapest/ Biroul de Producție pentru Romi din Budapesta a fost înființat în 2005. Scopul
său este de a îmbunătăți situația romilor, a germanilor și a altor minorități din Ungaria, în special prin
promovarea vieții culturale a acestora. Fundația a gestionat proiecte internaționale și naționale, în special în
domeniul jurnalismului și al culturii și a participat, de asemenea, la popularizarea diferitelor teme legate de minorități.
Fundația organizează în mod regulat Ziua curajului și a tineretului rom, realizează filme și
programe de sensibilizare pentru tineri, organizează serate literare și culturale.
Forumul German din Banat face parte din Forumul Democratic German din România, una dintre primele
organizații înființate după 1989, ca organizație culturală, civică și partid politic. Germanii din Banat (șvabii
cum li se spune) și-au constituit propria filială în anul 2000 pentru a lucra îndeaproape cu comunitatea
germană din zonă, aflată în exod. Misiunea sa este aceea de a conserva comunitatea diminuată, de a promova
cultura și tradițiile minorității germane și de a recupera și conserva valorile acesteia. Centrul vieții
comunitare este casa Adam Müller-Guttenbrunn, centru cultural și totodată casă pentru pensionari.
Atestările documentare arată că germanii sunt prezenţi pe teritoriul României de astăzi de mai bine de opt
secole, iar numărul lor a crescut sau s-a micşorat în funcţie de contextul istoric şi politic.
Stafette – cenaclul literar al FDGR –Banat a împlinit în 2022 treizeci de ani de existență. Înființat de
scriitoarea Anemarie Podlipnyi Hehn, cenaclul încurajează creația literară în germană.
Justificarea proiectului*
Adesea comunități similare din țări vecine nu se cunosc îndeajuns și colaborează sporadic. O zonă
multiculturală cum este cea a Banatului și a Timișoarei are vocația dechiderii, a experiențelor comune și a
colaborării. Istoria comună a grupurilor etnice existente în Banatul românesc și cel Sârbesc, în România și
Ungaria, face ca similitudinile culturale să fie evidente.
Tangențele au fost însă frânte în diverse perioade istorice, lipsa libertății de a călători și politica suspicioasă
față de „străinătate” din vremea comunismului au determinat o separare a comunităților etnice din țări vecine.
Un exemplu interesant este al românilor din Ungaria care au recuperat limba română contemporană abia
după 1989, când s-au intensificat relațiile între țări. Până atunci s-a vorbit o limbă arhaică, înghețată în timp.
Există și în continuare o necesitate de a aduce laolaltă creatori din țări învecinate. Titlul proiectului
Literatura salvată… nu este întâmplător o aluzie literară la celebra carte a lui Elias Canetti Limba salvată.În
condițiile diminuării comunității germane din cele două țări, literatura care are ca instrument limba nativă,
poate să se afle în pericol de asimilare.
Sentimentul unui statut incert, constructele politice ca „german din România/Ungaria” care pun în discuție
„germanitatea” și „românitatea”, eventual „maghiaritatea”, marginalizarea literaturilor minoritare rar vizitate
de critica literară importantă, toate acestea relevate în studiul lui Radu Pavel Gheo, Literatura română și
granița identitară în proza Hertei Müller și a lui Andrei Codrescu, pot reprezenta puncte de pornire a unei
discuții ample.
„În Ungaria există reprezentanți ai literaturii minoritare germane în limba germană, dar aceștia nu se
apropie nici pe departe de standardul literaturii de limbă germană din România vecină. Lipsa unui standard
adecvat al educației germane și scăderea numărului de membri ai comunității, toate acestea au dus la un
declin în utilizarea limbii și la o asimilare puternică, în contrast cu situația comunității germane din țara
vecină, unde limba era mai vie și folosită cu mai multă încredere”, ne-a scris în pregătirea proiectului Judit
Klein, bună cunoscătoare a fenomenului.
Credem util ca scriitori din Budapesta și Timișoara să se cunoască, să facă schimb de idei, să vadă dacă
împărtășesc aceleași valori, temeri, dileme, într-o dezbatere și o sesiune de lectură.
Filmul documentar propus, În căutarea Hertei Müller, încearcă să umple un gol lăsat chiar de scriitoare, care
nu s-a întors în locurile natale după emigrarea forțată în Germania. Suferințele prin care a trecut în vremea
comunismului au făcut-o rezervată față de țara natală.
„Am plecat, mi s-a închis ușa demult în nas. Acolo nu mai am pe nimeni…În România nu mai am nici casă,
nici lingură, nici furculiță…Acum sunt aici (în Germania). De multe ori, când sunt undeva, vine un moment
când îmi dau seama că nu voi mai fi niciodată acasă”, îi mărturisea Herta Müller în 2010 jurnalistei Sabina
Fati. Dilema identitară din care se hrănește opera scriitoarei va fi unul din punctele de sprijin ale filmului.
Pe de altă parte, Timișoara Capitală Europeană a Culturii omite până în prezent să semnaleze în proiectele de
până acum numele a doi laureați ai Premiului Nobel, legate de orașul Timișoara, unde cei doi s-au format:
Herta Müller, Premiul Nobel pentru Literatură 2009 și Stefan Hell, Premiul Nobel pentru Chimie 2014.
Scopul proiectului*
– Să genereze contacte durabile între comunitățile literare dintre cele două țări/regiuni
– Să facă cunoscute reciproc lucrări literare conetmporane
– Să determine un dialog pe temele sensibile ale comunităților etnice, în acest caz ale comunităților
germane
-Să rezulte un produs cultural de referință pentru temă – film documentar
Obiectivele proiectului*
Obiectiv general 1. Realizarea de contacte între comunități literare/culturale în spirit european
Obiectiv general 2. Realizarea de produse culturale prin colaborare artistică
